Pe 10 februarie, crestinii ortodocsi ii sarbatoresc pe Sfantul Mucenic Haralambie, pe sfintele mucenite si fecioare Enata si Valentina si a mucenicului Pavel.
Sfantul Mucenic Haralambie a trait in timpul imparatului Sever (222-235) si a devenit cunoscut prin puterea credintei sale si prin ravna in propovaduirea lui Hristos. Haralambie a fost preot in Magnezia (Asia Mica), unde dregator era paganul Luchian.
Astfel, dregatorul a poruncit sa fie prins batranul preot si supus la chinuri. Iar Sfantul Haralambie, grav ranit, a zis: „Multumesc voua, fratilor, ca, strujind trupul meu cel vechi si batran, m-ati innoit, imbracandu-mi sufletul cu haina cea noua a suferintelor pentru Hristos“. Vazand cei de fata rabdarea mucenicului si rugaciunea sa pentru toti, multi au crezut in Hristos. Insa, din porunca dregatorului, li s-au taiat capetele. Datorita Sfantului Haralambie, chiar si Galina, fata imparatului, a crezut in Hristos si s-a botezat. Sfantul Haralambie a murit in urma chinurilor in timp ce era in temnita, asteptandu-si calaul care sa-i taie capul.
Tot in aceasta zi, pomenirea sfintelor mucenite si fecioare: Enata si Valentina si a mucenicului Pavel.
Dintre aceste doua fecioare, Enata era din tinutul Gaza, iar Valentina din Cezareea. Cand ighemonul Firmilian sta la judecata, a fost adusa viteaza fecioara Enata, care fiind intrebata daca se leapada de Hristos, si ea marturisind ca Hristos este Dumnezeu, a fost chinuita cumplit. Atunci cinstita Valentina si ea fecioara fiind si nesuferind sa vada neomenia si cruzimea celor savarsite, s-a umplut de indrazneala, si cand i s-a poruncit ca sa aduca jertfa idolilor, caci acolo langa scaunul de judecata, se gasea un jertfelnic, ea l-a izbit cu picioarele si l-a surpat impreuna cu focul ce era pe el.
Atunci tiranul manuindu-se, a chinuit-o cumplit si pe ea. Si incetand a le mai chinui, a hotarat sa fie arse in foc. Dupa aceasta a fost adus la patimire sfantul Pavel. Si dupa ce a suferit mai multe chinuri si s-a aratat mai presus de patimi, cu harul lui Hristos, a fost osandit la moarte de sabie. Iar el, multumind lui Dumnezeu si rugandu-se pentru cei de o credinta cu el, a primit taierea cinstitului sau cap, dandu-si duhul in mainile lui Dumnezeu.
Valentin sau Valentina, nume crestine
Valentin sau Valentina sunt nume augurale de origine latina, explicat in mod traditional prin participiul verbul valere, „a fi puternic, a fi sanatos”. In ultima vreme specialistii au propus solutia etrusca pentru acest nume. Valentinus si Valentina sunt nume calendaristice crestine.
Numele a partuns la noi in special datorita influentei latino-catolice, prin intermediul maghiar sau german: Bálint, Balínt probabil si Bolintin (influenta maghiara) si Féltin (influenta germana). Valentin si Valentina sunt imprumuturi apusene moderne, cu hipocoristicele Vali, Tina.
R.O.